Dansam priviri vecinic printre vii
Soarele aștepta dorința nopții
Iar noi doi vii străluceam făclii
Iar noaptea-n Soare asfinți
Așa ne-a fost sortit nouă
Să prindem rouă... De prisos
Căci amurgul ne-aștepta mereu
Veșnic, efemer, tandru și de fier
Muză plină de iubire-n noapte
Vedeai și tu ce nu puteam eu
Năucul și micuțul eu, eu cel
Trecător, peren, duios și de lemn
În locul nopții veni vara
Lunga și prelunga vară
Unde soare nu mai este
Numai flori, sihastrie și regrete
Căci Soarele s-a ars,
Dispărut în zid de netrecut
În vid zilele si-a petrecut,
Și păcatu' a apărut...
Rămasă numai ea și cu un gând -
Trecut sau trecător, plăpând
Serile petrec plângând
Cu un gând, la ea râzând.